Dacia 1100 S: povestea celor 100 de mașini care au scris istoria sportului auto românesc
Pe baza licenței Renault 8, la Pitești s-a născut o serie limitată dintr-un model care avea să devină legendă printre pasionați: Dacia 1100 S. Fabricată între 1970 și 1971 într-o serie de 100 sau, după unele surse, 110 exemplare, aceasta a fost varianta sportivă a primului autoturism românesc.
Însemnătatea sa este una aparte: Dacia 1100 S a fost prima mașină de raliu fabricată în România, deschizând o tradiție a sportului auto autohton care avea să fie continuată, din 1970, de Dacia 1300/1310 și, mai târziu, de Oltcit.
Cele 100–110 mașini nu au ajuns la publicul larg. Ele au fost împărțite în mod egal între două lumi: jumătate au intrat în dotarea Miliției, pentru serviciile de circulație, iar cealaltă jumătate a fost destinată alergătorilor care urmau să le folosească în competițiile sportive. Inițiativa a fost salutată cu entuziasm în epocă, fiind văzută ca un impuls real pentru dezvoltarea sportului cu motor din România. Mai mult, exista intenția ca producția să se repete anual, oferind astfel adevăraților pasionați ai întrecerilor automobilistice acces la mașini cu calități tehnice superioare.
La prima vedere, Dacia 1100 S semăna aproape identic cu modelul de bază, Dacia 1100. Ochiul atent observa însă două detalii distinctive: două proiectoare suplimentare pe partea frontală și un turometru în plus la bordul de comandă. Adevărata revoluție se ascundea însă sub capotă.
Deși pornea de la același bloc de 1108 cmc cu supape paralele, motorul lui Dacia 1100 S a fost transformat printr-o serie de intervenții tehnice inteligente: un carburator cu dublu corp inversat, un ax cu came special și un raport de compresie ridicat la 9,5:1 (față de 8,5:1 la modelul de bază). Rezultatul? Un salt semnificativ de putere: 60 CP (SAE) la 5500 rot/min, comparativ cu cei 46 CP la 4600 rot/min ai versiunii standard. Sursele mai recente indică frecvent și cifra de 65 CP, diferența provenind probabil din standardul de măsurare.
Performanțele impresionau în epocă: o viteză maximă de peste 145 km/h (cu 10 km/h mai mult decât modelul de bază), cu start de pe loc mașina parcurgând 400 de metri în 19,8 secunde și 1000 de metri în 37,8 secunde.
Exemplarele au ieșit de pe porțile uzinei din Pitești vopsite în trei culori: alb, grena și albastru închis. Pe drum, le puteai identifica după cele două proiectoare suplimentare, iar la unele mașini de curse — după dungile longitudinale trasate de-a lungul caroseriei.
Astăzi, Dacia 1100 S rămâne una dintre cele mai rare și mai căutate mașini din patrimoniul auto românesc — o dovadă că, dincolo de utilitarul de zi cu zi, uzina de la Pitești putea construi și un adevărat automobil de performanță. Ca primă mașină de raliu românească, ea marchează totodată punctul de plecare al unei întregi istorii a competițiilor auto de la noi.
Sursă: articol Sport si Tehnică 1970, completat cu date documentare actuale.
Foto – Agerpres ianuarie, 1970
SURSE:
- Dacia România – Istoric Dacia – https://www.dacia.ro/despre-dacia/istoric.html
- Dacia 1100 – manual de întreținere și garanție
Text si culegere imagini: Serban Cornaciu
